duminică, 30 august 2009

Mănăstirea Prislop - comuna Boiu Mare, în Maramureş

Mi-am smuls câteva zile de libertate pentru a mă izola în tăcerea Mănăstirii Prislop.
E un colţ de rai, un loc în care e imposibil să nu te simţi mai aproape de Dumnezeu, să dialoghezi cu El de la inimă la inimă. Aş putea să scriu multe pentru a vă reda spiritul profund al acestui lăcaş de rugăciune, dar prefer să inserez în acest articol un interviu luat de către o televiziune locală părintelui Irineu Bârle, parohul locului.

(A.M.)

Un comentariu:

Anonim spunea...

Este bine ca Bunul Dumnezeu a lasat oameni de seama precum Preotul Irineu ,trebuie sa luam aminte din cele aratate ,spuse de domnia sa,nici vorba sa fie prea tarziu,noi ,oamenii suntem singurii in masura ,cu frica bunului Dumnezeu sa indreptam rautatea ,lacomia,nevrednicia din sufletele noastre impovorate de greutatile de zi cu zi.Deacea inca o data,repet,este bine sa aplecam urechea la sljitorii bisericii noastre.Avand radacin din aceasta asezare minunata Prislop,fiind leaganul copilariei mele ,promit negresit cu prima calatorie in tara ,voi trece si pe la acest Sfant Locas, aceasta minunata ctitorie .Dar pana atunci departe de tara ,voi continua sa ma rog,ca de fiecere data Bunului Dumnezeu,sane aiba in grija si paza.Cu aleasa pretuire Nechita Claudiu.